Pe terasa „La Furnici”
Pe coltuce moi de pluş?
Să servească niţeluş
Din salate de lăptuci,
Sau din turte de mălai,
Puse într-un coş de pai,
Cu aromă de sulfină?
Clienţii încep să vină!
Cocoloşii de făină,
Fierţi în ploaie, cu bulbuci,
Se rostogolesc în lapte
Într-un ceaunaş de tuci.
A bătut de ora şapte!
Gâzulii de multe neamuri,
Ordonate după ranguri,
Se înşiră în coloană
Ca mărgelele pe aţă;
Urcă-ntr-una şi coboară
Pe terasa cu verdeaţă.
Chelneriţele furnici
Îi servesc cu fructe coapte
Pe cei mari şi pe cei mici.
O mulţime zgomotoasă
Stă la masă pe terasă
Şi primeşte fiecare
Boabe bune de mâncare.
Numeroase ajutoare
Suie crengile cu muguri
Şi adună cu ardoare
Sevă dulce pentru sucuri.
Un strop de sirop de mure,
Proaspăt strânse din pădure,
Apă rece şi dulceaţă,
Dintr-o tufă – izmă creaţă;
Chelnerii, cu fantezie,
Le aşază pe tipsie.
© Mihaela Chitac 2011
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu